...nu plange in fata une usi inchise, cauta fereastra care tocmai s-a deschis...

luni, 26 iulie 2010

WE ARE GOLDEN...

Hello people!

Back from the seaside. 2 zile slalom intre agonie si extaz. Nu-mi place marea in mod exceptional, prefer oricand un gratar/o excursie pe munte decat 2 ore pe plaja. Litoralul nostru nu ma satisface de nici o culoare.

Nimic notabil, o reclama la concertul Orange - Mika a fost MOTIVUL pentru care am ajuns la mare anul asta. Probabil ca numai un eveniment m-ar mai determina sa accept sa ajung pe aceste meleaguri maxim cocalarizate in plin sezon estival. Daca iti place inghesuiala, mizeria, coca-style deghizat in dancer, kitsch-uiala omniprezenta sub toate formele ei si mai ales burtile/suncile 'acoperite' de tricouri albe mulate, atunci Romania-seaside is the 'land of (wrong) choices'.
N-joy! I'm NOT gonna do it again!
Vineri noaptea. Drum. Costinesti. Cazare. Papa relativ bun. Distractie si relaxare in compania prietenilor. Sambata dimineata. Soare. Plaja. Baie - apa numai buna de balaceala, exceptand multimea. Frumos pana la atacul claustrofobian, tentativa de somn esuata.

Sambata ora 16.00. De aici, dragii babei, incepe cu adevarat aventura. Hai sa plec la 16 spre Mamaia - H2O, plaja ce a gazduit concertul lui Mika. Mnu, mai bine la 17, si am plecat la 18.00. Am clacat cu nervii. Tot drumul plin de peripetii si autostop esuat, se dovedea a fi motiv de ratare a concertului. Am trecut de la agonie la extaz in aproape 3 ore, timp in care m-am rugat tuturor zeitatilor existente in Univers pentru a ajunge macar la ultimele 5 minute, am meditat adanc la virtuti precum rabdare, buna-crestere, intelepciune... Mi-am inghitit mii de injuraturi si mi-am infranat dorinta de a da cu pumnul/piciorul in tot 'mobilierul' cocalaresc-uman ce (din pacate) m-a inconjurat. Dar, totul e bine cand se termina cu bine. Schimb finalul zicalei si scriu: s-a terminat FA-BU-LOS!

Am ajuns putin peste ora 21, cu 10 minute inainte ca Mika sa-si faca aparitia.
Electrizant, pasionant, genial, magic! Da, inainte de acest concert, eram fan. Dupa acest concert, il ador! Concertul Aerosmith - nu sunt fan in adevaratul sens al cuvantului, m-a marcat pret de o saptamana, cred ca imi voi 'reveni' dupa Mika, poate peste o luna!

Mika este un artist cu o poveste de viata usor trista in copilarie, punctata cu pasiunea pentru muzica si cu un talent peste medie dezvoltat in timp. Este un artist complet! Pasiunea, vointa, talentul.

Daca la inceputul concertului, multimea era relativ pasiva, la sfarsit, Mika a parasit scena in aplauzele tuturor. Live-ul cu care ne-a onorat, cu care m-a onorat pe mine personal ca fan declarat, a fost impecabil. A schimbat cateva tinute, decorul a fost unul de basm, cu motive florale, prezenta papusilor a fost apreciata de public - printre care s-au aflat si copilasi, vocea sa nu a ratat nici macar o nota, band-ul sau l-a completat perfect, replicile ne-uzuale rostite intr-o romana dragalasa l-au facut sa fie repede asimilat de catre publicul prezent. Da, a meritat toata agonia dinaintea concertului. Caci dupa, extazul a fost incomensurabil. (ia de noteaza si cauta-l in DEX :P)



Un concert cu adevarat SPECIAL - UNIC, MAGIC!




Multumim Mika!
Drumul de intoarcere catre Costinesti a fost la fel de plin de peripetii, dar s-a sfarsit rapid, caci inca rumegam la concert. Si NU, NU AM FOST la Liberty...

Duminica a trecut relativ repede, am incropit o ultima baie imbracata in maieut si sort, ca deh - nu era 'in programa', shopping de suveniruri pentru apropiati, convorbiri telefonice , gratar (neplanificat dar relaxant), prieteni noi cu poze si distractie maxima. Apoi ne-am hotarat sa ne aventuram inapoi spre Bucale, urandu-i lui Mazare numai de bine, si am aterizat pe la 2.30 in fotoliul cald, albastru, care m-a imbratisat si mi-a daruit odihna mult-asteptata.

Azi a trecut greu, cu dureri de diverse, fara cafea dar cu palpitatii, cu mesaje cersite si cu intrebari fara raspuns...
Gata, am revenit!
Si ceea ce am experimentat week-end-ul asta, a fost superb!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu