...nu plange in fata une usi inchise, cauta fereastra care tocmai s-a deschis...

duminică, 2 septembrie 2012

:)

Zambesc. Smile - Avril


Eu si Felix ne-am intalnit la cafeneaua noastra, apoi ne-am preumblat putin prin centrul vechi pitziponcit si pocit de aratarile fara personalitate si principii. Multumesc Felix pentru onoare, though. 
Multumesc Oana pentru ca inca ma imbratisezi cu caldura prieteniei tale.

M-am intalnit printr-o imprejurare interesanta cu un domn care mi-a spus, la inceputul intalnirii 'daca ai auzit de Bob Proctor...'

Mi-am terminat o bratara Rainbow superba. Lucrurile pe care esti nevoit inexplicabil sa le repeti, iti indica fie ca n-ai invatat lectia, fie n-ai ajuns la deplinatate... Cred ca eram la varianta 2, in care trebuia sa termin o Masterpiece :)

 Am rezistat 2 ture dus-intors pe role. Fara febra musculara. Culmea! Insa zi incheiata cu un gust amar...

Imi dau seama pe zi ce trece ca am devenit addicted si incepe sa mi se faca frica grav... What if the fairy ends...?! What next?!
Yes, I Love you. (by Viky Red)

Hugz from bugz. 

Don't forget 2 smile :)

luni, 27 august 2012

Ciudatenii

Zic ciudatenii pentru ca intamplarile puse cap la cap sunt o ciudata inlantuire de ciudat. N-ai inteles? Ee, nasol moment.

Plec sambata seara de la Telutzu de acasa direct la Em, locul unde se pusese de-o sezatoare pe motive strict gospodaresti si mestesugaresti. Dupa plecarea dintre noi a lui Nasu', recunosc ca imi vine greu sa trec pe acolo. Motive pur subiective.

Ajunge si restul lumii la 15 minute dupa mine, lucratorul-sef se apuca de treaba iar noi fetele de catch-up-uit. Pana cand auzim un Poc. Fara motiv, a cazut becul din baie. Imediat ce Em terminase de spus ca simte o energie foarte dubioasa de fiecare data cand ajunge acasa. Se duce sa verifice in ce stare era dulia ramasa infipta, o urmaresc cu privirea si dau de usa de la sufragerie deschisa, in intunericul careia parca dansau...cartile.

N-am avut nici un spor, 2 ore cat am stat la ea. Abia am reusit sa dam niste gauri la bazin, abia mi-am gasit o carte dintr-o biblioteca generoasa, am ascultat niste muzica lautareasca lancezind pe canapea, cafeaua a fost oribila, sarmalele au disparut fara urma in stomacul probabil gol al Emmei, si nici macar liftul n-a raspuns la apel... Sinistru...

In autobuz mi se raspunde la un mesaj, persoana in cauza vorbindu-mi suspect de grotesc. Noaptea l-am visat pe un coleg de generala de care mi-a placut suficient de mult...

La 3 m-am trezit cautand gandaci. Adica am aprins lumina in camera in timp ce ma dezmeticeam din visul ciudat, si m-am apucat sa caut insecte... Am adormit la 5. Dimineata am facut un gest imprudent de care am fost perfect constienta si am ramas fara Twix, urland la boul care mi l-a halit ca mi-a adeverit temerile.

Haos, ciudat, dubios.

Nu e ceva in atmosfera mai ciudat than usual, sunt eu pierzandu-mi concentrarea si lasand lucrurile sa se intample random.

Gizas!

sâmbătă, 4 august 2012

Schimbarea

...sau feel the change.

Acum ceva timp mi-am cumparat o carte din seria 'Secretul'.

Felix (sau Vladutzu) mi-a sugerat sa vad filmul, lucru pe care l-am si facut cu Vladutzu, si de atunci ma invart in jurul lui, al Secretului.

Au fost momente cand problemele m-au coplesit - si am renuntat pentru o perioada la ceea ce imi doream sa fac, au fost momente cand am fost 'pe val' si am reusit sa fac cele mai bune lucruri din viata mea...

 Acum 2 zile am terminat 'Puterea' de Rhonda Byrne, o carte absolut fantastica. Cartea ne invata pas cu pas - nu pentru ca nu stim, ci pentru ca nu stim CUM - sa alegem intelept cum sa reactionam la tot ce ni se intampla si mai ales cum sa ne schimbam viata in mod real. Multumesc Rhonda. 

Am invatat sa spun multumesc. Adica 'Multumesc pentru...(insert everything good here)". E atat de bine sa spun multumesc pentru fiecare lucru bun care mi se intampla, ca imi trebuie fix 5 minute dimineata sa fiu multumitoare (pentru ca m-am odihnit peste noapte si sa ma bucur de noua zi primita in dar) ca deja am ziua inceputa pe plus. 

Trebuie sa fim multumitori, si darul pentru apreciere este o viata plina de abundenta. 
Mi-am luat Cartea recunostintei - un carnetel cu suficiente pagini de umplut cu motive de multumire, si mi-am facut un obicei din a scrie macar saptamanal motivele impactante de multumire. 

Motive peste motive peste motive de multumire :)


Saptamana asta, de luni pana miercuri am fost la mare cu Stelutzu & Co. Trecand peste partea '& Co'- compania trebuind ignorata, a fost un timp frumos, linistit, cu mare, soare si o amica draga la care am ajuns finally, briz-briz-uri si mult nisip, evident in chiloti :)


Imi doresc ca schimbarea mea sa poata fi si schimbarea de care au nevoie foarte multe suflete dragi mie, si imi doresc pentru voi sa iubiti si sa fiti iubiti, sa traiti fix asa cum va tuna, imi doresc sa fiti happy si sa faceti in viata tot ceea ce va doriti si va face cu adevarat placere. 

Un mare Hug pentru Valer si Ardalan, care au implinit un an de casatorie - va iubesc si va doresc ca Dumnezeu sa va tina cat mai mult pe Pamant. 

Hugz for Bugz :)

sâmbătă, 14 iulie 2012

Arde

tot. Si la propriu si la figurat.

Dar o arde bine :))
E infiorator de cald, ma topesc fizic, cred ca am si scazut 2-3 cm de la caldura...

...insa, una peste alta, ma simt bine. Chiar foarte bine.

Am furat mp-3-ul fratiorului meu care azi face 21 de ani, deci are voie sa bea si dpdv al americanilor ;)
Hai sa ne traiesti, sa fii fericit si la minte incretit!

Ca l-am furat e una, oricum nu-l mai foloseste de ceva luni bune, dar l-am si updatat cu noile piese de vara.
Asa, ca s-o ardem frumos.

Sa dam play zic la ultimele frumuseti vocal-instrumentale. I-auzi baaaaa!!!!!

Matteo Feat Stella - Push it

Alexandra Stan - Lemonade

Inna - Tu si eu

Sunrise Inc - Misterious Girl

Mayer Feat Kristina - City of Love

Connect - R - Vara nu dorm

Da, stiu ca sunt toti romani :D
Traiasca rRomanica. Jos Baselu etc :))

E de la caldura, o sa-mi treaca ;)

'Till then, n-joy my summer playlist.

Hugz from CrazyHot Bugz :))

vineri, 15 iunie 2012

In pauza...

La TV-ul pe care oricum doar il sterg de praf, cel putin in ultimul an si atunci pe la altii - ca eu n-am ca nu-mi trebe - ,  intre 2 reprize de 'Monalisa descoperita@NG' si 'In gura presei@A3', ma amuz la vederea/auzul unor reclame... Replici sau gesturi care ma duc intr-o stare de ras isteric de mi-e mie jena sa nu ma vada/auda cineva...

Mie mi se par interesante.

N-joy!

A facut toata lumea peepee??
Sau noul Chevy Aveo...

Tatic la bord...
Sau noul Renault Fluence...N-am link pentru ca nu am gasit inca reclama in romana...






Bere - Ciuc
Dupa reclama in sine, cea mai _insert anything here_, seful isi indeamna discipolii sa treaca la impartit bere, asa, ca sa le arate oamenilor cat e de minunata berea ... Ca replica de incurajare in fata unui 'perete' din pet-uri de 0,5L : Asta-i doar portia ta...
Rad sanatos cand vad reclama asta :))


Acum, ori sunt eu greu de multumit cand vine vorba de promovarea unui produs, ori segmentul Bricolaj-Gradinarit-Reparatii a luat-o rau pe alei...

Nu calca iarba...Tunde-o! (Ne sugereaza omuletul Baumax)...Nu zau...

Fiindc-amoru-i desuet...eu ti-am luat parket...
Sau ceva de genul...Astia de la Dedeman sunt atat de 'on air' ca s-au multumit sa-si puna orice tampenii debitate de niste incepatori in ale Marketingului...sau cel putin asa deduc eu... Stiu ca si publicitatea negativa e buna, dar asta e chiar idioata...


Cosmote - intors acasa
Este o abordare usor idiotica sa le spui unor oameni sa iti foloseasca serviciul de telefonie, folosindu-te de un batranel firav 'veteran de razboi'... Misto conceptul sa respectam batranii in felul acesta, dar refuz sa cumpar un produs promovat astfel...

Vodafone-le nu se dezminte nici el, si ne sugereaza ca impreuna putem face lucruri mai multe / bune / etc...




Deci da si nu. N-joy pauzele publicitare...
Hugz.

joi, 14 iunie 2012

Chiar daca e greu

Acum vreo 2 luni eram la mama acasa.
Si ascultam un cd refacut dupa unul careia ii placea mult dar care s-a zgariat dupa ascultari repetate.

Cd-ul refacut consta in piesele cd-ului zgariat plus cateva piese adaugate, asa, pentru sufletul meu.

Directia 5 - ''Iti multumesc, Ai un loc, Cu nimeni nu te-as inlocui'' sunt 3 piese prin care stiu ca mama se mai linisteste daca le asculta, printre alte asemenea 'specialitati' adaugate...

In week-end, adica duminica trecuta, eram la Stelutz acasa si tot dadeam play random la diverse piese de prin Maria Sa Youtube-ul. Si am dat de Holograf - Chiar daca e greu.  

Este atat de frumoasa. Si ca text si ca instrumental. Superba. Cred ca undeva, Closer to the edge s-a 'inspirat' din piesa noastra. Glumesc, evident, dar sunt atat de bune incat atunci cand ascult una din ele, merg invariabil cu gandul la cealalta.

Deci, in 3 cuvinte, mesajul este 'NU TE LASA'.
Continua sa mergi, cu siguranta mai devreme sau mai tarziu, o raza de speranta se va ivi de nicaieri.

Hugz.

marți, 5 iunie 2012

Don Quijote

...am fost miercuri, 30 mai, la Opera Romana.

Cunoscuta opera spaniola a lui Miguel de Cervantes este transpusa de mai bine de 150 de ani pe scenele operelor si teatrelor din intreaga lume.

Deși fusese concepută ca o satiră la adresa popularelor povestiri cavalerești, povestea micului nobil Alonso Quixano (Don Quijote) din La Mancha care, influențat de lecturile sale ajunge să se creadă un cavaler în căutare de aventuri, devine o frescă a societății spaniole și o reflexie asupra comportamentului uman.
Tiparul din „El licenciado Vidriera” se repetă, astfel că, Don Quijote, deși considerat de ceilalți nebun, se dovedește a fi mai aproape de adevăr, datorită nobleții gândirii și acțiunilor sale, decât persoanele considerate „normale”. (Wikipedia)

Acum mai bine de o luna am fost la repetitie deschisa la acest spectacol. Repetitie fara costume.

Ieri am fost insa la spectacol. Superb, taticu'! Superb!

E tot ce pot spune. Costumele fac diferenta intre o repetitie si spectacol in sine.
Credeam ca nu va fi prea mare diferenta, pentru ca greutatea unui spectacol cade clar in spatele dificultatii exercitiilor, dar se pare ca totusi si costumele au avut un cuvant greu de spus.

Chapeau!



miercuri, 30 mai 2012

Plumb

...de George Bacovia.

Dormeau adânc sicriele de plumb,
Si flori de plumb si funerar vestmint --
Stam singur în cavou... si era vint...
Si scirtiiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, si-am inceput să-l strig --
Stam singur lângă mort... si era frig...
Si-i atirnau aripile de plumb.
_______________________________________



Timpul asta care trece cu viteza luminii, 
e gri, e un amalgam de rau si urat si dureros si greu,
cu 2-3 raze de lumina si 3-4 stropi de liniste.
Atat. Cu DOAR 2-3. Ca dup-aia e prea mult. 
Asa ca fac ce stiu mai bine, respir putin si rar, 
sa nu m-auda cineva si sa ma considere dusman...

Stelutzul din dotare, ingerasa si parintii ce ma mai deconecteaza... 

Cele 2 suflete aflate la poli opusi ca si varsta, care mi-au creat palpitatii in ultima vreme, s-au hotarat sa se potoleasca si sa traiasca. Long live their souls. 

Pentru ca vreau si eu un pic sa-mi trag sufletul 
si sa ma linistesc. Multumesc pentru respiro.

De plouat ploua, de frig e cancer, de rele sunt fara numar si fara rost. 

EU NU mai vreau si NU mai pot. 
Tu cum esti, suflete, zilele astea?!


joi, 22 martie 2012

If you ever feel

Perfecta. Minunata. Doar cu pianul este...sublima.

O ascult de cateva zile.
Ma simt ca pe un norisor cand o ascult. Ma umple de liniste si dragoste.
Fantastic de calda, dulce.
Iar versurile suna de parca le-as fi scris eu...


So, ladies and gents, Viky Red - If you ever feel

I've never known someone like you before
I've never known you were so wonderful
I never thought I would love you forever

It's not the same to walk alone in the streets
I guess today is when I know how it feels
But now I know with you it only gets better...

And I know that I can feel it just like it was yesterday
That's why it hurts even more
Just to see you is what I'm waiting for...

If you ever feel alone
And you don't know where to go
And if you ever need my heart,
I could be there, I could be there to love you again
To love you again, to love you again, to love you again...

I've never known someone like you before
I've never known you were so wonderful
I never thought I would love you forever

If you ever feel alone
And you don't know where to go
And if you ever need my heart,
I could be there, I could be there to love you

If you ever feel alone
And you don't know where to go
And if you ever need my heart,
I could be there, I could be there to love you

How, can I get you to see my love
I may do more than the words can show
One thing I can tell you for sure
No rain will be touching your face again

How, can I get you to see my love
I may do more than the words can show
One thing I can tell you for sure
I want you to know, I want you to know

If you ever feel alone
And you don't know where to go
And if you ever need my heart,
I could be there, I could be there to love you

I am, I'm in love (x 8)

...

joi, 15 martie 2012

Listen to ... mushrooms & green olives

...to my words...
...to your real friends...
...to your inner voice - TO YOU.

Deci I SUCK @ English, ca am luat 31 puncte din 50. Ntz, Ntz, Ntz. Pai dah, caci gramatica n-am mai prestat de mult. Oricum ar fi, n-am scuza pentru punctaj, insa voi continua sa mai arunc cate o vorba in engleza, ca-ti mai testeaza tie knowlegde-ul >:)

Deci sunt asa, pe un norisor de note muzicale cu gust de ciuperci si masline verzi...

Addicteala adica. Si ca tot vorbim de dependente, sunt DE-PEN-DEN-TA de ciuperci si masline verzi, musai umplute cu gogosar, doar acelea din MegaImage. Credeam ca o sa-mi treaca, probabil la fel de repede ca si faza cu Snickersul. Insa a trecut destul de mult timp si mie inca nu mi-au disparut din frigider, si chiar in momentul cand scriu post-ul, balesc a masline crude - direct din borcan, cu niste zeama sarata, pizza cu masline, ton cu masline si feta, omleta cu masline, etc. Sau, ciuperci la cuptor cu usturoi, mancare de ciuperci, spaghetti cu ciuperci, sote de legume Basic-ul fiind ciupercile, pui cu ciuperci de la ChopStix etc...
De ce scriu despre ciuperci? Pentru ca recent am 'descoperit' supa-crema-de-ciuperci la plic. Maggi, Nestle si care or mai fi. Delicioasa. Uof muica...

Dar stai, nu ofta usurat ca n-am terminat. Cu mancarea deja mi s-au inmuiat dejtele si mi-am umplut tastatura cu balutze...deci te absolv de chinul pofticioso-culinar.

Am orgasm auditiv la alte 4 piese, auzite relativ recent, evident in afara de The Attic - In your eyes.

De la 09.20 azi dimi am pe repeat Viky Red - If you ever feel Dementiala piesa. Iar videoclipul este reusit. 10 pentru interpretare&video.

No.2 este Aner - Remember. Un soi de Arash - Broken angel, generally speaking... Cred ca m-as baga in mod constient in depresie cu melodia asta. Incerc s-o ascult pe cat de putin posibil. Insa e superba.

No.3, Bruno Mars - It will rain. La fel de trista, insa clar mai putin deprimanta...

Last but not least, No.4, 30 seconds to Mars - Closer to the edge Este atat de puternica incat ar putea determina un sinucigas sa renunte la 'prostii' si sa mearga mai departe. Mesaj transmis exceptional. Si da, Jared nu are cine stie ce voce, insa la piesa asta exceleaza. Pare ca o canta din inima, in cunostinta de cauza. Anyway, chapeau...

Si, in fine, aseara m-am hotarat sa ma 'las' de ascultat Adele - Someone like you. Este extraordinara, si Adele si piesa, insa am constientizat ca ma baga intr-un soi de transa in care imi aduc aminte de toate 'datoriile' si imi vine sa ma urc pe pereti. Este perfecta pentru vocalize, este foarte frumoasa dpdv muzical, insa versurile au devenit mult prea tari pentru mine.

Deci, dupa cum spuneam, muzica poate face orice cu noi / din noi, daca o lasam.
Sa dam play zic... |>

Vertigo

Deci da. Lucrurile cu piticii bolnaviori s-au mai linstit, desi un alt ingeras 's-a hotarat' sa ii sperie putin pe parinti... Go go go micutilor. Hai, repejor revenirea, ca a venit primavara si tre' sa iesiti sa zburdati cu ceilalti copilasi, la soare...

Eu am inca o perioada foarte incarcata de diverse. Una peste alta, zilele astea m-am invartit intre niste sentimente mai variate decat paleta de culori a unui pictor...

Luni seara am gatit dimpreuna cu stelutul o ditamai tava cu pui stins in vin si garnitura de legume...

A fost atat de bun ca ne-am hotarat sa mancam si marti dimineata din ea, ofticandu-l astfel pe AlBeeNuTzu, el halind mancare adevarata si noi lingand la cate o inghetata. Refreshing though...
Apoi ne-am intalnit cu Tarzanel si l-am insotit si pe el in acelasi fel... fara inghetata de data asta.
Ne-am indreptat catre casa perpedes in cautarea unei beri reci care sa stinga usturoiul din salata (in principiu a lui Tarzanel, insa si stelutzu balea din plin la o berica), bere pe care evident ca doar la destinatie (acasa) au gasit-o, apoi am mers la film, la Safe House, film interesant la care merita meditat, generally speaking...
In alta ordine de idei, ingerasa mea m-a sunat inainte de film si mi-a aratat inca o data (naiva de mine) ca e adevarat proverbul 'tine-ti dusmanii aproape, tine-ti prietenii si mai aproape'... M-a lasat cu un gust amar pentru o seara de marti 13, de care stelutul nu a fost insa constient, caci probabil ca am fi zacut in casa de teama superstitiilor absurde :P
Ce ti-e si cu paiul din ochiul altuia, si cu purtarea de grija aparent prieteneasco-parinteasca...
Totusi, acest Marti 13 a fost interesant si din alt punct de vedere, intrucat am fost chemata la un al 3lea interviu, interviu pe care n-am vrut sa-l ratez, si pe care l-am pus tocmai....miercuri foarte de dimineata, facand in asa fel incat sa 'sar' unul din sirul de 3. Interviuri zic. Apropo de ultimul va fi cel dintai...

Pe sistemul 'LIFO', miercuri dimineata reusesc sa ajung la 8.45 la 'punctul de preluare' si sa cumpar o floricica. Nimeresc (initial) din masina HR-istei, in cea a Managerului care are nevoie de o Asistenta (1 Fail) Vorba lui Caragiu: 'dac-as fi stiut...' Am fost dezinvolta in cele 5 minute cat a durat drumul pana la sediu, insa poate ca as fi inflorit putin ca sa 'dau bine'. Glumesc evident.
Un mic amanunt mi-a trezit niste amintiri nu tocmai ok (2 Fail), apropo de 'infrunta-ti demonii, ca altufel o sa inceapa sa te bantuie cand ti-e lumea mai draga'. Desi eu ma stiu cu 'case closed'... Divaghez.
La interviu a fost ok, insa mi s-a propus si un alt job, mai 'tehnic', din exprimarea HR-istei, care m-a facut sa multumesc mai mult pentru 'garla de job-uri' de 2,5 luni / each. Experienta in anumite domenii conteaza, chiar daca ai 'experimentat' pentru putin timp. Una din fazele in care geniul meu a 'tipat de placere' a fost cand, penultimul subiect de la testul de engleza avea o lista din care trebuia sa alegi un 'match-answer', insa mi-a fost lene sa dau pagina sa vad ca raspunsurile erau la indemana, si am mai pierdut inca 2 minute cautand raspunsurile in text... La prima vedere, HR-ista a spus ca ma 'sinucide', insa raspunsurile erau identice 100% asa ca am zambit a satisfactie '(stupid) genius ME'...

Dupa interviu am luat masa (din nou) cu AlBeeNuTzu, dupa o serie de alergari mai ceva ca la maraton, dupa niste incaltaminte. Mi-am luat ceva cozy, navy, light si cheap. Translate this one :)

Al (treilea) doilea interviu s-a terminat in ~6,2 minute, dupa aprobari multumitoare din partea managerului si un interviu in engleza care s-a rezumat la 'So, how are you today?!'... Exagerez putin insa a fost mult mai chill decat ma asteptam. Astept ca zeii sa decida ce lucrez in perioada urmatoare...

Mi-am vizitat si parintii, de mama imi era foarte dor, am admirat scaunul directorial si sistemul audio ale fratiorului, m-am izbit pe strada de o amica foarte draga, am primit banuti, am halit pizza mea preferata dimpreuna cu stelutul... A fost o zi ciudata, in sensul ciudat al cuvantului... razi dar chiar nu stiu sa-mi explic mix-ul de sentimente de ieri.

Ieri toata ziua am ascultat The attic - In your eyes. Azi pana mi-a murit bateria la telefon. Telefon care urmeaza a fi pus in functiune pe aceeasi piesa. Imi place. Motivul pentru postul de azi e piesa care inca ma insoteste in playlist, desi pe laptop-ul de la job...

Sunt addicted de piesa si de tornade. Ca prea (mi) se intampla toate cu 360 km/h sau ar trebui sa incep si eu sa cred ca intr-adevar traim in secolul vitezei...

Cred ca am obosit (a se citi imbatranit)...

luni, 12 martie 2012

Romeo si Julieta

Hello people.

Week-end-ul asta am lucrat sambata si duminica am lenevit.
In pat, DOAR pana la 9.30, caci stelutul meu s-a hotarat sa ne mutam plapumica... Nu-i bai, probabil n-as mai fi dormit cine stie ce, dar as mai fi stat in patuc, cu jaluzelele trase... Divaghez. Ieri am facut clatitutze - mai mult altii, si ne-am jucat cu niste copilase dragalase si poznase.

Aseara am fost la opereta. La Ion Dacian, mai exact, la Romeo si Julieta.
Musicalul in care presteaza si best-friend-ul stelutului. Cred ca 'datorita' prestatiei de aseara, o sa-i testez rabdarea cu 'Tarzanel'... Din toata formatia aceea de dansatori, amicul nostru cred ca s-a catarat de mai bine de 3-4 ori pe niste schelete metalice, el nefiind vreun scheletel filiform, ci osos si... muschiulos ;) Mi se cam oprea respiratia cand il veneam dand din picioruse pe la vreo 4 metri desupra solului...

In fine, sunt recunoscuta printre apropiati ca fiind 'art-maniac' si imi justific cu argumente pertinente si universal valabile afinitatea fata de Maria-Sa ARTA.

Ce am vazut aseara m-a fascinat, desi - obiectiv vorbind, intregul musical a avut ceva minusuri la capitolul solo-uri usor lungite care plictiseau si bucati care ar fi putut fi inlocuite de altele poate mai pline de continut. Divaghez din nou...

Iubitii lui Shakespeare (sau nu, daca e sa luam in vedere si punctul subliniat in Anonymous), Romeo si a lui Julieta, au fost interpretati superb de 2 tineri nu chiar necunoscuti TV-ului, insa nu ma apuc sa dau Google-Search pentru ca nu m-au marcat pana intr-acolo... Desi am luat un flyer de pe una din masute, la iesire, si va pot citi niste nume... De retinut insa prestatia.

Intreaga piesa ar fi fost frumoasa si fara trupa de dans a Teatrului, insa acestia si-au pus amprenta semnificativ pe interpretare. Transpusa intr-un cadru modern, cu tinte si paiete, cu esarfe chic si tocuri ametitoare, piesa a fost punctata de momente amuzante la fel de multe ca cele tragice. Insa, per total, desi risc sa ma repet, farmecul piesei se datoreaza dansatorilor, ale caror momente au fost apreciate chiar si de cei mai 'statici' si retinuti.

Felicitari dansatorilor, multumim vocilor care ne-au desfatat urechile, multumim orchestrei care si-a insusit binemeritat aplauzele.

Minusuri, caci sunt si un critic onest, spectatorilor care au repetat deranjant cate un 'Bravo!' la sfarsitul actelor dramatice. Multumesc totusi ca nu am auzit un 'Bine, ba!' sau 'Pup-o ba!'... Probabil ca cineva ar fi iesit batut :)

So, una peste alta, week-end chill, chestii marunte pline de bun, frumos, si mai mult decat atat, Arta!

Multumesc Stelutului pentru onoarea de a ma invita la opereta.

Voi ce-ati invartit frumosilor?

Hugz, warm hugz!

vineri, 9 martie 2012

Q: Unde te vezi peste 5 ani? A: In oglinda...

Intrebare ridicola care merita un raspuns dat, de preferat, in timp ce te pufneste rasul sau dupa ce iti incrucisezi ochii si te uiti tridimensional la cel cu care dai interviul: 'In oglinda'...

Unde Sfinte Angajator crezi ca indraznesc sa ma visez peste 5 ani, mai ales in Rromanica?

Chiar daca sunt un mic geniu cu experienta in diverse domenii, nu am pile si nu vreau sa ma injosesc lingusind oameni cu influenta pentru a obtine un job onest...

E criza - si deci trebuie sa acceptam un mediu de lucru foarte stresant, cu program: venit la 7, plecat cand vor EI (angajatorii, valabil pentru toti), evident platit prost si foarte prost.
Criza care pica de minune angajatorilor, care oricum isi bateau joc de angajati, insa acum au si atitudine trufasa si dau angajatilor motiv de plans: Daca nu-ti convine, poti pleca, in alta parte oricum nu gasesti de lucru...

Si revin si intreb: de ce specialistii romani in HR au copiat / tradus ca idiotii absolut toate intrebarile de la un interviu banal dat in tari unde POTI da intr-adevar un raspuns onest...

Am suficienta experienta in interviuri de angajare cat sa recunosc un HR-ist unineuronal din prima. Am avantajul de a fi 'atentionata' uneori chiar la telefon, cand sunt chemata in Popleaca, sambata seara, pentru luni dimineata la 9. Mdeah, cam cat de disperat sa fii, ca angajator, sa-ti pui secretara isterica (o fi asta motivul pentru care pleaca / o dai afara?!) sa faca asa ceva? Tre'sa ma repet, nu? Sunat SAMBATA seara, cerut raspuns URGENT (nici macar pe mail) pentru interviu LUNI la 9...

Mai sunt unii angajatori care te intreaba 517238 intrebari complet irelevante in legatura cu ce-ai mancat la Alegerile din 2007, in loc sa te puna sa dai un 'Gagal, Goagal, Gugal' sau sa te puna sa deschizi un Word sau sa printezi un sheet Excel... Desi ei cer Engleza avansat sau Contabilitate primara.

M-oi fi ticnit eu, dar un adevarat profi nu te intreaba 'care a fost cel mai dificil moment din cariera ta si cum l-ai trecut?' Ca evident ca in experienta ta, ca tanar cu 7 joburi de 2,5 luni / each din cauza crizei, nu te puteai intalni cu accidente aviatice sau pragul falimentului, iar bagatele gen 'a inceput apa din dozator sa curga pe jos si dupa ce am strans apa cu mopul, i-am sunat pe baietii de la Cumpana' nu intra in categoria 'chestii prin care am aratat ca ma descurc'...

In fine, prosti lingai cu simt estetic zero barat sunt angajati in locul oamenilor cu neuroni peste medie, cu coloana vertebrala si oarecare simturi estetice dezvoltate. Asta daca nu esti deja un mic geniu nascut in familie bogata si intelectual si material, sau esti o cioara spurcata care a lins ce trebuie sau a amenintat pe ala cu pile la sef. Da, sunt rasista 99%. Sue me >:)

Stiu, posibilitati infinite, noroc cui deja are, genii nedescoperite si curaj sa faci /spui ceva doar cand e seful plecat la baie...

Vezi? D-aia nu-mi plac mie HRoastele...

vineri, 2 martie 2012

Mix. Amestec sau salata

Hello dragilor.

Azi scriu. Ca se aduna si cand sunt prea multe uit.

De alaltaieri simt ca traiesc in Carpati. Urc pana la cota 2000+ doar ca sa am de unde cobori serpuit in necunoscut.

Un pitic, de doar 1 anisor, traieste zilele astea mai mult prin furtunase, calmante, operatii si diagnostice greu de indurat daca esti parinte, si foarte greu de inteles / acceptat daca esti prin preajma. De ce-ul care ma bantuie pe mine este: de ce trebuie sa plateasca cei mici pentru greselile si inconstienta celor mari? Miercuri seara am incercat pe cat posibil sa fiu tare la aflarea vestilor infioratoare care parca se aliniasera toate la start intr-un singur minut. Am stat cu inima cat un purice ieri pana am aflat ca una din interventiile chirurgicale la care a fost supus s-a terminat cu bine...

Marti am ajutat o colega frumoasa de la Carrefour sa-si adjudece o placa de par. Am primit in schimb o ciocolata. Nu voiam nimic, copila mi-e simpatica, si colegele mele m-au solicitat sa fac o fapta buna. Dar, nu refuz niciodata o ciocolata buna. Milka, cu alune de padure. Multumesc :)

Miercuri seara am primit martisor de la stelutza mea - pianul-brosa pe care voiam sa mi-l cumpar singura si, ca sa ramana in familie, am primit o inimioara superba de la mama stelutzului.
Miercuri seara am sms-uit si cu Viper, in amintirea vremurilor trecute, refuzand un loc la Above and Beyond. Pentru ca mi-e dor dar nu vreau sa ma intorc acolo unde am suferit destul.

Ieri dimineata am primit o zambilica roz de la my stelutzu's best friend, intr-un moment neasteptat care a dat putina culoare diminetii usor gri. A, si a niiiins :D Multumesc.
Ieri m-am bucurat si de vizita 'intarziatilor' la martisor - un unchi si doi verisori, m-am distrat cu un alt verisor, fratele din dotare si colega de facultate la vandut martisoare.
Aseara am primit lalelute rosii, superbe, de la stelutz si am ajuns pe taramul pustiu al alor mei, unde am gasit masa incarcata cu haleala si prajiturica. Initial eram eu si stelutzul, apoi l-am primit si pe fratele-surpriza hamesit de foame, rupt de oboseala si infipt in fotoliu in jur de 12... O mai rezista?

Dimineata ne-am trezit cu mama acasa chiar inainte de 8, rupta de oboseala dar cu o raza de speranta ca micutul de care are grija se va recupera. 'Trebuie...' Am lasat-o sa doarma si noi ne-am indreptat care-ncotro, ba la job-uri, ba acasa.

Azi am vorbit cu mosica, putin, dimineata, cu o matusa pe care o admir pentru intelepciune si rabdare, cu ingerasa mea si cu mama, dupa ce s-a trezit. Fiecare punandu-si amprenta pe ziua mea.
Din blogroll-ul meu dispare de azi haoleu.ro pentru ca mesajul vag transmis de 2 surse imi da senzatia ca autoarea nu se mai intoarce. Ca e inger... Daca e asa, RIP vacutzo... Deci daca mai aud zilele astea ca cineva e grav bolnav sau ca nu mai este, cedez psihic.

Apoi am fost dezamagita pentru salariul primit pentru luna aceasta, insa am 'uitat putin' pentru ca un client m-a binedispus cu usurinta cu care mi-a facut ceva vanzare, dar si cu ajutorul unui tanar care mi-a facut cadou un martisor 'din partea complexului nostru'.
Va foarte multumesc.

In seara asta imi vad tatal dupa ceva zile de vorbit doar la telefon, fac 2 randuri de cumparaturi, si ma pregatesc pentru maine dimineata de intalnirea cu ingerasa mea la o salata, si de un week-end in care voi incerca sa fiu de ajutor la vandut martisoare. Caci am nevoie de cash. Si de putina varietate de mediu. Adica alte fetze...

Tu ce faci?

Hugz.

luni, 27 februarie 2012

Impresii (?!)

Stau de-o buna bucata de timp si ma-ntreb: cum e sa traiesti in pielea unui mincinos?!

Adica o fi bine, o fi rau, te simti mai 'la adapost', te simti mai jmeker cu doi de 'JM'?

Adevarul e ca unii oameni sunt atat de prefacuti ca pun pariu ca se prefac inclusiv in camaruta proprie si personala, cand isi scot ciorapii cu miasma de dihor si si-i adulmeca zambind multumiti 'parfum!'...


Pe bune acuma: iti place sa fii apreciat / laudat pentru ceva/ceea ce NU esti/poti?

Imi place sa cred ca suntem miliarde de oameni UNICI. Fiecare are exterior asemanator cu celelate miliarde, dar suntem UNICI, fiecare cu propria secventa de ADN, fiecare cu toanele lui, nivelul de suportabilitate la orice variabil, placeri si preferinte UNICE.

Toti sunt adevarul intruchipat - desi se mint inclusiv pe ei insisi.
Toti sunt buni - desi sunt doar cu ei insisi.
Toti sunt saritori - sar peste situatiile in care ar putea aduce un zambet pe fata cuiva care chiar are nevoie.
Toti se pricep la orice - desi nu se pricep nici macar sa-si tina ordine in camera.
Toti sunt ambitiosi - ambitia de a renunta in secunda 2 cand au dat de obstacol.
Toti vor si cred ca merita ce-i mai bun - dar putini sunt cei care isi doresc in mod real si care merita intr-adevar ceva bun.
Toti se plang ca e greu, ca nu e, ca nu au cum sa...orice - dar nici unul nu multumeste intai pentru ceea ce ARE - caci in asta consta secretul.

Toti au impresii ca - orice.

Nu veni sa imi tii morala despre ce e bun si corect, cand tu esti mai fals decat o masca.
Nu veni sa-mi spui care este adevarul , cand singurul TAU adevar este fals.
Nu veni sa ma intrebi cu ce-ai gresit de te tratez cu dosul, cand tu esti primul care-si greseste, tratandu-te singur josnic.
Nu veni sa-mi spui ca ma iubesti cand singurul pe care-l iubesti este egoistul din tine. Si te iubesti prost, pentru ca pe un egoist il ignori, nu-l iubesti. Masochistule.
Nu veni sa-mi spui ca n-ai, ca n-ai de unde, cand tu-ti tii gunoaiele in casa mai ceva ca pe niste diamante rare. Lucrurile care dor, care nu mai au valoare, le dai, le arunci. Iti faci loc pentru lucruri noi. Tu le colectionezi.
Nu veni sa-mi dai impresia ca esti destept, caci imi arati ce mandru esti ca te-ai putut prosti doar pe tine insuti.
Nu veni sa mi te lauzi cu lucrurile pretioase pe care le ai, cand singurul lucru pretios pe care ar trebui sa-l ai mereu cu tine este un zambet, si tu nu dai doi lei pe el.
Nu astepta sa te bag in seama sau sa-ti raspund la mesaje / apeluri / comm-uri, doar pentru ca ai impresia ca ma cunosti. Pentru ca nu ma cunosti.

Daca m-ai cunoaste, ai sti ca nu-mi plac bagatorii de seama, pupincuristii, prefacutii, interesantii neinteresanti, oamenii cu bani saraci cu duhul, prostii cu diploma, milogii increzuti, saracii mandri si prietenii imaginari. De aia nici n-am. Prieteni imaginari. Ci doar 2-3 reali.
De aia si sterg mesajele prietenilor imaginari, dupa ce scuip a scarba.
De aia am, ca multumesc pentru putinul pe care imi este ingaduit sa-l am, de aia primesc mereu lucruri bune, pentru ca multumesc si pentru lucrurile rele care imi servesc drept lectii de 'asa nu'. De aia pretuiesc orice lectie, pentru ca multumesc pentru raul care ma inalta.
De aia spun adevarul, pentru sunt mintita de 'cei care cauta sa spuna adevarul'.
De aia ma imbrac in haine care valoreaza pentru mine ceva, pentru ca sunt inconjurata de bogati pe care-i poarta hainele, ei fara haine valorand nimic.
De aia zambesc mereu - pentru ca zambetul imi este un bumerang credincios.
De aia dau mesaje de incurajare, pentru ca sunt incurajata foarte rar si aproape insesizabil.
De aia nu-i judec pe ceilalti, pentru ca aparentele ascund adevarul. Fie ca este bine, fie ca este rau.
Si de aia iubesc, pentru ca nu vreau sa-mi pierd timpul pretios urand.
Nu am chef sa ma cert cu persoane reduse dpdv (insert anything here), si nici nu daruiesc timpu-mi pretios persoanelor care nu-si pretuiesc nici / decat propria persoana.

Mi-e lehamite de tine, scuteste-ma cu linguseala ta de doi lei.
Daca doar te simti ofensat si nu-ti revizuiesti comportamentul in general, atunci n-ai inteles nimic, esti cu adevarat prost, si ai dreptul sa dispari. Ignore vei continua sa ai din partea multora.

Bine pa.

miercuri, 22 februarie 2012

Cerere

...de demisie
...de transfer
...de perchezitie

...in casatorie. Make it double.
1) La prima aveam 19 ani, si am zis DA desi stiam ca lumea toata era impotriva. Evident it went to nothing, BUT IT FELT GOOD :d

2) Azi am vorbit putin la telefon cu un prieten din copilarie cu care la un moment dat am fost, dar distanta m-a facut sa zic pa!, desi cred ca este primul baiat pe care l-am iubit in adevaratul sens al cuvantului. Inca mai are un loc foarte special in inima mea, dar stiu ca toate sunt cu un scop, si daca am stiut ca o sa ne disecam ficatii pentru ca nu-mi place distanta intr-o relatie, am ales pentru amandoi. In fine, divaghez. Ma suna, vorbim vreo 20 minute despre inteligentele noastre remarcabile, epuizam subiectele gen job, familie si iubire, incheiem conversatia si gata. Insa nu chiar: peste vreo 2 ore primesc un mesaj: 'Vrei sa fi sotia mea?'

Raman putin amuzata, trec peste greseala gramaticala, raspund cu un NU urmat de o explicatie onesta la refuz...

Poate a 3a oara chiar raspund in cunostinta de cauza (da, adica zic DA), poate chiar e vesnicul DA, si poate scap si eu de diverse framantari legate de 'cestiune' (Caragiale style).

Pentru ca in prima instanta, numai 1 % din casniciile acelea (legal, la biserica) sunt intr-adevar 'La bine si la greu'... Restul de 99 %, cu scuzele de rigoare celor care se simt vizati, SUCK.

Pentru ca spunem DA prea repede, trecand peste unele diferente URIASE pe care nu le vedem din motive de 'iubire' sau credem (prost) ca 'se va schimba' ... Nu zau, de ciorapi poate... pe care ii va arunca sub pat cu nonsalanta cu care iti va intoarce spatele cand ii spui ca mancarea nu se gateste singura si copilul nu adoarme daca doar ii inchizi lumina, ca el sa poata iesi la meci cu baietii...

Pentru ca barbatii (in cantitati considerabil mai mari) insala din pura placere, insistand apoi pe 'tarfa nenorocita care mi-ai distrus viata' doar pentru ca si ea te insala ca payback sau te paraseste pentru ca are demnitate suficienta cat sa inteleaga ca iubirea nu este egala cu prostia.

Pentru ca oamenii pun pret pe ceea ce spune restul lumii, in loc sa isi tina inauntrul relatiei diferentele sau placerile.

Pentru ca punem pret pe o hartie infecta inaintea semnarii careia ne-am uitat dupa cai verzi pe peretii camerei in care un idiot cu steagul lipit aiurea de sacou citeste ca un papagal 'la bine si la greu'... Ca doar 'vai mama, cum sa ma despart de el dupa X ani, ce-o sa zica lumea?', te va salva de ignoranta, rautate sau poate chiar mai rau din partea celuilalt. Si ca parerea lumii te va salva de eticheta buboasa de 'divortata'... Sa stea LUMEA cu el, mama, eu nu mai vreau / pot etc.

Sau, echidistant, imediat dupa casatorie, voalul iubirii dispare ca prin minune si constati ca sotioara ta zanateca nu stie sa gateasca, sa te ingrijeasca, si mai e si usuratica. Cazuri mai rare decat la barbati, dar exista si acolo cu duiumul.

Deci NU, nu ma marit doar ca sa nu ajung la 30 de ani cu eticheta de 'nemaritata', de parca as fi o conserva cu eticheta care dezvaluie ca sunt expirata, nu ma marit pentru hartia aia care 'atesta' ca cineva e legat de mine - desi eu sunt cu buletinul dungat, si incerc pe cat posibil (caci suntem 2 si s-ar putea ca el sa fie mai indoctrinat ca mine) sa nu ma marit in fata Domnului, a lui Allah, Buddha sau Iehova. Am zis!

Mai tre sa zic ca am niste idei absolut geniale de rochii de mireasa care sa cuprinda pe cat posibil blue-jeans si voal in aceeasi cusatura? Sau ca nu-mi voi exaspera Alesul cu 'pantofii astia nu se potrivesc la butoni'. Daca ma supar, il fac sa si poarte tricou roz bon-bon, doar asa, ca sa se asorteze la corsetul meu prespalat ;)

La nunta mea incerc sa nu fie nevoie sa existe 'dar', vreau sa fie o nunta pentru care oamenii sa nu cheltuie ca bezmeticii bani doar pentru a arata ca niste maimutoaie prespalate si cu ceva infipt in dos ca sa dea bine in poze, n-o sa vreau sa invit rude de-ale prietenilor verilor de-al doispelea doar pentru ca 'asa se face', vreau sa fie soare si oamenii sa simta ca intr-adevar la o nunta vii sa TE BUCURI pentru cei 2, SA TE SIMTI BINE, nu OBLIGAT sa vii ca sa-mi prezinti noua ta proteza si eventual sa-mi si ranjesti fasolea desi nu-mi stii nici macar numele complet.

Familie (fara rude de gradul 13 din arborele genealogic alu' colega de birou) si prieteni reali (nu imaginari care ar putea sa-mi aduca profit daca vin si ma obosesc cu prezenta alea 2 ore).

Simplu, discret, voie buna in (prima) cea mai frumoasa zi din viata unui cuplu.

Si clar, va fi cu cel care ma va respecta, incuraja si sustine, cel pe care-l voi aprecia cand imi va spune sincer ca arat ca o bufnita cu masca de hidratare, dar care ma va saruta totusi de 'nani bun'.
Pentru ca asta e iubirea. Sa-l respecti pe celalalt si sa-l incurajezi neconditionat (in limite, logic). Sa fii onest, sa iti spui nemultumirile cu ton dulce, sa accepti cu un sarut ca exista seri cu baietii sau zile de shopping cu fetele. Faze ca 'iubitule, nu-mi plac boxerii tai cu picatzele', nu cred ca pot degenera in certuri de despartire, dar am mai vazut nebuni.

Altfel spus, casatoria nu este pentru cei care INCEARCA SA TRAIASCA O VIATA IMPREUNA, ci pentru cei care NU POT TRAI UNUL FARA CELALALT.

Poti saruta mireasa ;)

marți, 21 februarie 2012

HB to us

...sau 6 luni de implinire...

Au fost zile cand am ras toata ziua, au fost zile cand am fost trista, dar toate zilele au fost CU TINE.

Multumesc pentru toate,
ca ma faci sa ma simt in siguranta,
ca ma faci sa rad in hohote
si-mi incalzesti sufletul doar cu un singur zambet,
ca esti langa mine cand sunt trista,
si ca uneori ma faci sa experimentez rabdarea (desi imi vine sa te leg si sa te fragezesc)... ;)


To myluv:
The Attic - In your eyes

luni, 20 februarie 2012

Dor de...

Sunt la job. Ascultam - impropriu spus - pe fundal se auzea la Kiss - presupun ca Blaxy Girls - Miss you...

Nu-mi place piesa - e prea plansa, si nu eram atenta la ea.
Recitind postul Etc, in cautare de greseli strecurate, mi-am dat seama ca MI-E DOR. FOARTE DOR. De multi si multe.

Vorbind din an in Paste cu prietenii mei - imi dau seama ca atunci cand ne mai ingaduie timpul sa ne auzim la telefon - inauntrul meu se umple un gol. Acolo, in cele 5 minute cat ne rasfatam urechile unul altuia/alteia cu glasul nostru.

Mi-e dor de ei, de prietenii mei.

Mi-e dor de niste fiinte cu creierul usor intrat la apa - caci alta concluzie nu pot trage din comportamentul lor prostesc si nefiresc. Ca sunt idioti, treaba lor - mie in schimb mi-e dor de ei.

Calatoresc in timp, si scriu ca mi-e dor de facultate.
Mi-e dor de liceu si de toate traite acolo.
Mi-e dor de generala si de timpul si prostiile de atunci.
Mi-e dor de Slatina. De primii mei colegi de gradi, scoala, de prietenii mei, de prietenii alor mei...

Mi-e dor de visele mele, de timpul care a trecut si a lasat urme frumoase sau lectii peste mine.

Mi-e dor de stelutul meu in fiecare clipa cand nu sunt langa el, mi-e dor chiar din prima secunda cand constientizez ca mai e putin si trebuie sa ne despartim caci avem servici, familie si alte treburi de facut...

Mi-e dor de oameni care s-au dovedit a fi falsi, egoisti si vanitosi. Mi-e dor de ei... Si doare.

Oare am luat-o definitiv pe alei?

Am scris postul pentru ca o piesa De dor - in mod inconstient, m-a facut sa constientizez ca mi-e dor. Si in timp ce contientizam ca Mi-e dor, la radio se difuza o piesa de dor...

Am mai scris cumva ca mi-e dor sa scriu?

Hi-Q - Dor de...

Etc

Incep fara salut... Doar incep.

Luni am fost la un prieten drag la job, de pe la 3 pana pe la 6 si ceva. Am ras, ne-am amuzat unul de altul, unul cu altul, am vorbit diverse de suflet si nimicuri hazlii. Multumesc Bee.

Marti am primit un ursuletz dragut de la o colega de la Carrefour. Pentru ca au ramas destule ne-date de Valentine's. Pe la pranz imi cumparasem niste biscuiti nemaipomeniti de buni de la Milka, cu care am vrut s-o servesc. M-a refuzat pentru ca nu au voie sa haleasca in incinta (musai in bucatarie) din cauza camerelor de luat vederi. Si mi-a mai dat si pe deasupra un pumn de bobo. Multumesc. Pe ursulet il cheama Fratele-lu'-Tedilutzu, pentru ca iubitul meu nu s-a gandit la nici un nume, motivand ca a vrut sa ne gandim impreuna. A, da, si Fratele-lu'-Tedilutzu nu mai are tata. L-am decazut din drepturile parintesti pe iubitul meu, pe motiv de Lene :))

Sambata am vorbit la telefon cu majoritatea persoanelor care-si au chipul lipit in sufletul meu, ca pozele de la guma Turbo pe frigiderul vechi al alor mei.

Profa mea de engleza din facultate, Felixu de care mi-e asa dor, ingerasa mea...

Azi dimi, dand mesajele mele de 'welcome in a new week - hope it's for the best', un unchi de-al meu ma intreaba 'Cine sunteti?' I-am raspuns ca il deranjeaza nepoata, si ca il si pup cu ocazia asta. M-a pupat si el prin mesaj, doar pentru ca nu m-am dovedit a fi vreo straineza care-i trimite imbratisari la orele 9.00 dimineata. Multu pentru zambet. Matusa a sunat si mi-a multumit pentru mesajele pe care le primeste mereu. Sot si sotie, mi-au facut ziua mai frumoasa, separat, dar impreuna. Multumesc.

Jade s-a scuzat gratios pentru tacere, dar i- / mi-am amintit ca 'totul are un scop / motiv'. Nu-i bai, bem cu prima ocazie, cand ne mai adunam pe la casele noastre. Hugz u too.

Dar primul mesaj de incurajare intr-o noua saptamana a venit pe neasteptate de la ingerasa.
Cat de rar ne vedem, dar cat de aproape ne suntem. Si se pare ca este reteta tuturor prietenilor mei reali.

Imi pare rau ca nu mi-am facut timp mereu sa ne vedem, dar sunt cateva suflete pe care le port mereu cu mine. Multumesc pentru existenta voastra care imi face propria existenta mai usoara.

Fiti binecuvantati. O saptamana extraordinara, din care sa furam cat de multe zambete putem, si sa profitam la maxim de timpul care lucreaza mereu in favoarea celor ce-si amintesc sa traiasca.

Love, D.

P.S. Diseara sarbatoresc. In familie :)
Adica beau in cinstea unei reusite. Sper sa beau cat mai mult ca sa adorm cat mai repede ;)

sâmbătă, 11 februarie 2012

Prietena

Azi scriu sub efectul convorbirii de aseara cu ingerasa mea.

E dintr-o bucata. Adica daca are ceva de spus, iti va spune scurt si direct, fara sa te menajeze.
O apreciez pentru asta, firea mea diplomata nepermitandu-mi onestitatea 100%.

Vorbeam printre altele, de ceea ce inseamna de fapt termenul de 'friend / best friend'.
Am (avem, de fapt) antecedente in ceea ce priveste esuarea unei relatii de prietenie cu cei din jur.
Pe motiv ca best friend cu persoane de sex opus nu prea merge (la mine cel putin nu a mers niciodata), dar de ce trebuie sa trantesc usa in fata prietenului care nu mai vrea sa-mi fie prieten...
Nu se poate lasa totusi o portita deschisa, poate vreodata vreunul din noi 2 va avea totusi nevoie de celalalt?... Intrebare retorica, in al carui raspuns se gasesc toti cei care au doar 1 neuron: 'NU mai vreau sa vorbesc cu tine niciodata pentru ca NU mai VREAU eu'. Si cu mine cum ramane? Cum ramane cu ce VREAU si eu?

Trecand peste acest pas, ramane termenul de friend / best friend cu persoanele de acelasi sex.
Pentru ca am fost invatati de mici sa respectam 'eticheta'. D-aia avem MEN si LADIES...

Dar si acolo avem probleme pentru ca incepe lumea sa te manance de posterior din orice prostie: ca ai rimelul mai albastru, ca ai poseta roz bonbon mai bonbon decat brosa ei, ca ai nasul mai mic decat al ei - ca la al ei nu se poate ajunge nici cu prajina de fitze... printre baieti sunt si mai interesante / amuzante, dar n-am stat sa aflu motivele de mancarimi la baieti...

Ma intreb dupa ce criterii isi aleg / denumesc unii oameni prietenii...

Cand sunt in preajma prietenilor mei, nu am de ce sa ma prefac. Sau sa ma constrang in vreun fel. Pot fi eu. Cu bune si rele. Dar mai mult decat atat, am voie sa fiu suparata, obosita, fericita, si chiar sa ma manifest. Fata de job, scoala, apropiati sau diverse cercuri, unde ne autoobligam sa pastram niste aparente.

Si asta apreciem cel mai mult la relatia noastra. Ca e bazata pe sinceritate, acceptare, empatie.
Ne judecam doar constructiv si pe un ton cald. Ne sustinem chiar si atunci cand avem rezerve. Pentru ca uneori oamenii se pot insela in anumite privinte, dar asta nu ne impiedica sa acceptam si dorinta celuilalt. E vorba de siguranta, sustinere, dialog sincer si caldura. Asta inseamna pentru mine prietenia. Iubirea care rezulta dintr-o astfel de relatie sincera, te tine ca un colac de salvare chiar si in cele mai grele furtuni ale vietii. Poate nu are mereu sfaturi, dar macar te strange in brate si iti ofera un umar unde sa te descarci. Rade cu tine, sau de tine, iti spune prin ce incercari trece dar stie sa si asculte. Si mananca inclusiv o briosa atunci cand tu te-ai hotarat a 20a oara sa renunti la regim.

Pentru toti prietenii mei, cei care ati hotarat ca va stau in gat, sau cei care inca ma suportati, MULTUMESC!

Multumesc pentru lectiile 'predate' si rabdare.

'Ca sa ai un prieten, trebuie intai sa fii tu unul.'
Un prieten iti aduce o stea atunci cand cerul tau pare a fi lovit de noaptea polara.

HUGZ!

miercuri, 8 februarie 2012

Punte pentru prosti

Hello. Va scriu cu degetele semi-degerate din cosmelia cheala numit loc-de-munca (a se citi stand).

Zilele astea ma confrunt cu un PMS masculin.

Si tot zilele astea infecte, sunt instiintata de o anumita situatie 'de deal'. Adica nici frumos, intins ca la campie, dar nici de pe varful vreunui pisc cu inaltimea de 'jde km.

Romana zici? Bine. Iti traduc. Adica daca te afli intr-un grup (insert any name here) si ii cunosti pe aproximativ toti membrii, ajungi la un moment dat sa legi relatii de prietenie, adica sa mai intrebi de sanatate si pe altii, satul de cea subreda din propria ograda. Divaghez. E, si cand ti-e lumea mai draga, vine cate un 'prieten / prietena' si iti povesteste verzi-uscate, mai-mai se multumeste ca doar ii asculti of-ul sau, si mai bine, sa purcezi catre un sfat.

Daaar, ce zic eu prietenie? Ce zic eu purtare-de-grija si empatie? Nu exista asa ceva. O data daca ai indraznit sa nu fii de acord cu 'victimele' (a se citi prietenii in cauza) - ci doar sa asculti fara sa dai sfaturi, sau daca - si mai grav - afla vreun om si mai apropiat de 'victima' de grava ta fapta (de a te dovedi prieten?!?!), poi fa-ti bocceluta tata, si du-te infingandu-ti prietenia in ... unde vrei tu.

tu: Cum adica n-ai fost de acord cu mine? O data din cele 370 jdemii. Cum? Da-ti doua palme si cere-te afara.
eu: Ce conteaza ca poate mi-ai 'irosit' timpul si energia cu impresiile tale bolnave? Ca m-ai inclus fara sa vreau in planurile tale tampite si m-ai pus sa te si sustin? Azi imi rezerv dreptul, in calitate de prieten si sustinator, sa nu fiu de acurd cu tine. Continuu sa te sustin in ce vrei sa faci - ca asta fac prietenii, dar nu sunt de acord cu tine. Alegerea mea.

Ce conteaza, binevoitorule, ca intentiile tale au fost laudabile, ce conteaza ca, poate, ajutorul tau l-a determinat pe prietenul tau sa nu bea 'apa de la caine', ce conteaza ca poate tu personal aveai altele mult mai nasoale pe cap, sau ce conteaza ca pur si simplu 'te-ai trezit' jucand dupa placul 'victimei' si acum nu mai exista cale de intors...

Eu zic asa: un prieten adevarat te sustine chiar si atunci cand tu esti pe marginea prapastiei si vrea sa te arunci, bagandu-ti adanc un spit in dos, facandu-ti caderea mai rapida...

Serios acum... Cat de sonat sa fii sa dai fix in omul care a fost langa tine MEREU, fara exceptie de 3noaptea sau 'nu mai da sms-uri ca te dau afara'? Cat?

Cand ai langa tine miracolul numit 'prietenie', pai apara-l. Nu fi bou, ca dataviatoare, poti sa te zbati singur ca un caine, poti sa te arunci chiar de 3 ori cu capul in jos, ca NU MAI VINE nimeni sa te ajute. Nu-i lasa pe cei cu adevarat REALI ca si PRIETENI, sa plece intrebandu-se retoric de ce te-ai purtat ca un magar cand ei ti-au fost alaturi MEREU.

A, ca tu esti prost si te-ai dus cu capul inainte in ciuda avertismentelor - asuma-ti-o.
A, si mai grav - daca ai fost suficient de prost cat sa si afle tot satul ca ti s-a spus EXPLICIT ca o s-o dai in bara, dar tu te-ai incapatanat, atunci ghici ce: ASUMA-TI-O. Si nu-ti lasa prietenii sa lupte singuri cu satul din cauza ta.

Stiu, necesita maturitate. Tu, prieten fraier - daca ti-ai luat-o pentru ca ai fost prieten, nu repeta greseala. Nu mai arunca margaritarele la porci.
Tu, prostul satului, scuteste-ma cu milogeala si recunoaste ca esti prost, intoarce-te in camaruta ta si da-ti palme peste ochi pana iti revii. Si a doua oara, incearca sa nu-ti mai bati joc de cineva care doar a incercat sa-ti fie prieten REAL.

Ce vreau sa spun cu asta? Asuma-ti TOATE deciziile. Ca pana la urma, oricat de indecis ai fi, ai avut toate sfaturile la indemana, ai avut si greselile altora drept exemplu, si tu tot cu picioarele de la scaun ai gandit.

Pentru ofuscati: scutiti-ma cu comentariile.
Pentru cei patiti: ganditi-va de doua ori inainte sa fiti prietenul vreunui idiot, pentru ca idiotul se va dispensa de voi usor si fara regrete, insa voi veti ramane cu un gust foarte amar. Cand simtiti ca nu mai vreti, mai bine taiati raul cand inca nu e foarte rau. Nu meritati.

Eu prefer 3 prieteni reali decat contul de feisbuci plin de 'imaginari' care imi dau like-uri pentru rahaturi debitate la buda.

luni, 6 februarie 2012

Iarna - sau - cum sa fii detestat pentru nimic

Hello! Mi s-a inzapezit manuta asa ca am acoperire pentru ca nu am mai scris de o luna :)

Mie imi place iarna. Poate pe locul 2 dupa muzica. Am mai scris despre asta, dar ma repet: Craciunul inseamna 'capturati' in casa, cu nasurile lipite pe geam, holbandu-ne la fulgii care danseaza nemaipomenit, cu miros de brad si cozonaci, cu un zambet tamp a 'ningeee' :)

N-am avut in 2011 manuta / piciorus de fulg de Craciun :(
Iar acum parca cerul intreg mi-a ascultat fiecare suspin dupa Lacul Lebedelor - varianta FULGI, si acum imi da pentru fiecare ruga cate o zi intreaga de ninsoare. MULTUMESC FRUMOS :)
Eeee, acuma nu aruncati cu bulgari dupa mine ca am cazemate gata facute in caz de atacuri rautacioase :P
Ma iau eu de voi si de stupida voastra vara? Cand toti iddy se imbraca mega-extra kitschios si-mi zgarie literally retina, cand trebuie ca nasu-mi cu puteri supranaturale sa 'adulmece' de la kilometri intregi nespalatii, cand toata lumea ia pastila de nebuni 'hai-la-mare-toti-odata', si cand firavu-mi sistem respirator trece prin agonie extrema din cauza caldurii insuportabile...

SSST! Da, adica ciocu'-mic, sau joc de glezna - momentan prin zapada, ciudatilor >:)

Gusturile nu se discuta. Daca eu POT exista si in verile insuportabil-exasperante, puteti si voi sa va adaptati, wright? Ziceti merci ca aveti si iarna unde sa inotati, singura diferenta sunt cele -20 grade. ATAT! Daca ati fi facut matematica (Florin, nu-i ajuta) ati fi stiut ca daca inmultiti cu un minus (-) cele (-20) existente, ati fi avut +20 grade, exact ca vara :))

Acum, revenind din strafundul rautatii mele indreptate catre plangaciosi, I LOVE WINTER!

Imi place sa stau in frig way more than warm. Caci pot respira. Imi place sa fie zapada 'pana in gat', caci nu ne mai grabim sa facem orice 'pe repede-inainte', ci stam in casute - daca suntem invatacei, conducem mai normal - daca suntem bizoni, altfel platim daune, ne gandim de doua ori daca sa iesim din casa doar ca sa populam fara rost strazile/trotuarele inzapezite, suntem fortati de imprejurari sa fim (sper!) mai umani, mai rationali.

Asa-i ca e mai interesant sa te dai cu celofanu' / capacul de la buda / saniuta / sky / placa / patine, si sa bei ceai / vin fiert ascultand WinterKiss, decat sa curga apele pe tine intr-un mod dizgratios si sa bei bere pana lesini? Mno, lasa gargara si mai da-i un bulgare in freza 'dusmanului' tau imaginar.

N-joy winter, slowing life si fereste-te de turturi.
Afara lingeeeee!!!!!
Hugz!

vineri, 20 ianuarie 2012

2012

Hello si LMA!

Tacerea ma trage de maneca mereu sa imi fac timp sa... vorbesc / scriu.
Dar am fost mai puternica decat ea, cu parere de rau insa...

Revelionul l-am sarbatorit in formula de anul trecut 'updatata', cu stelutza mea atasata la inimioara. A fost interesant pana la un punct, din tot mi-a placut doar jocul de artificii organizat de Primaria Generala.

Ce-am lasat in 2011?
Rautati incasate gratis si chiar la oferta, dezamagire si repulsie, suficienta suferinta si caderi psihice si de calciu. In principiu nimic bun. Deci, duca-se.

Daaaar, prietenii reali si-au ingrosat numele in inima mea, cei imaginari evident ca s-au risipit ca fumul.

In 2011 s-au inchis capitole din viata mea, unele superbe luandu-le locul si instalandu-se frumos si confortabil.

Multumesc pentru lucrurile frumoase primite sau intamplate, si la fel de mult multumesc pentru lectiile pe care a trebuit sa le invat. Multumesc 2011.

Bun venit 2012, sper sa fii un an in care sa experimentez sanatatea, intelepciunea si rabdarea, si sa am parte de ai mei sanatosi si intregi la freza. Dar sa nu uitam si de bani, noroc, dragoste, implinirea dorintelor si 'succesuri' profesionale. Mi / vi le doresc.

La multi ani 2012, bine si frumos ai venit!

Warm Hugz from bugz!