Ciudatenii

Zic ciudatenii pentru ca intamplarile puse cap la cap sunt o ciudata inlantuire de ciudat. N-ai inteles? Ee, nasol moment.

Plec sambata seara de la Telutzu de acasa direct la Em, locul unde se pusese de-o sezatoare pe motive strict gospodaresti si mestesugaresti. Dupa plecarea dintre noi a lui Nasu', recunosc ca imi vine greu sa trec pe acolo. Motive pur subiective.

Ajunge si restul lumii la 15 minute dupa mine, lucratorul-sef se apuca de treaba iar noi fetele de catch-up-uit. Pana cand auzim un Poc. Fara motiv, a cazut becul din baie. Imediat ce Em terminase de spus ca simte o energie foarte dubioasa de fiecare data cand ajunge acasa. Se duce sa verifice in ce stare era dulia ramasa infipta, o urmaresc cu privirea si dau de usa de la sufragerie deschisa, in intunericul careia parca dansau...cartile.

N-am avut nici un spor, 2 ore cat am stat la ea. Abia am reusit sa dam niste gauri la bazin, abia mi-am gasit o carte dintr-o biblioteca generoasa, am ascultat niste muzica lautareasca lancezind pe canapea, cafeaua a fost oribila, sarmalele au disparut fara urma in stomacul probabil gol al Emmei, si nici macar liftul n-a raspuns la apel... Sinistru...

In autobuz mi se raspunde la un mesaj, persoana in cauza vorbindu-mi suspect de grotesc. Noaptea l-am visat pe un coleg de generala de care mi-a placut suficient de mult...

La 3 m-am trezit cautand gandaci. Adica am aprins lumina in camera in timp ce ma dezmeticeam din visul ciudat, si m-am apucat sa caut insecte... Am adormit la 5. Dimineata am facut un gest imprudent de care am fost perfect constienta si am ramas fara Twix, urland la boul care mi l-a halit ca mi-a adeverit temerile.

Haos, ciudat, dubios.

Nu e ceva in atmosfera mai ciudat than usual, sunt eu pierzandu-mi concentrarea si lasand lucrurile sa se intample random.

Gizas!