Sail Away....

Saptamana asta ma incearca tot felul de sentimente urate, care de care mai demne de aruncat in cosul uitarii. Sunt usor de iritat, de enervat, parca toti si-au pus in gand sa ma testeze... si ce e mai greu de suportat e ca toti par ca stau la coada si vor toti odata sa ma scoata dintre ale mele. Nu stiu cati si-au propus intr-adevar sa faca asta, dar e clar ca am cedat.

LittleShine a ramas prin zona zilele astea, m-a ascultat si suportat in cele mai albastre momente. As vrea sa pot fi asa nepasatoare si ignoranta, dar se pare ca inca mai am de invatat cate ceva despre rabdare si stapanirea de sine, poate putin si din compatimirea celor care n-au primit niciodata altceva decat lovituri - lovituri pe care le fac cadou celor mai sensibili si deja 'frageziti' de loviturile precedente...

In alta ordine de idei, e toamna - astenia isi spune cuvantul, inca e Criza - sau asa se agita oamenii, cerul are o paloare care spune numai rele...alta data stateam minute in sir admirand norii de un gri absolut superb, acum nu-mi vine nici sa-mi ridic ochii...

Miercuri am petrecut cu mama un timp misto, ne-am plimbat prin magazine, asa, aiurea, ne-am distrat la shopping, mi-a cumparat o bluzita albastra superba, apoi ne-am bucurat de o vizita neasteptata...Levi was here! S-a facut maricel, e un porcusor de 3.8 kg, are codita mare numa' buna de sters parbrize cu ea, s-a facut cuminte, s-a lasat de ros unghii de la picioare dar s-a transformat intr-o pitzipoanca - colectioneaza pantofi desperecheati :D Nici macar nu ii roade, doar ii aduna in patutul lui si ii probeaza la nesfarsit. Mi-a fost dor de el, si cand a plecat a lasat din nou acel gol imens in sufletel... Cred ca voi propune sa ''impartim custodia'' lui Levi :))
Apoi am incheiat o zi relativ ok, cu o plimbarica from downtown to home. Lingand la rani si multumind pentru ceea ce va sa vina ?!

Joi a fost o zi atat de aiurea ca imi venea sa iau somnifere ca sa adorm si sa nu ma mai trezesc decat cand rasarea Soarele... Certuri, nervi, discutii inutile, incapatanare prosteasca si copilareasca, vesti proaste...STOP! Sick of it! Of you! Seara a fost si mai aiurea, desi dupa-amiaza a fost racoare - sufletul s-a incalzit, dar a trebuit sa deschizi gura...si s-a dus de rapa tentativa de revenire la sentimente mai bune... Poate am luat-o razna, poate e ceva in atmosfera, dar refuz sa cred ca am luat-o pe aratura cu totii.

Am nevoie de liniste, de cuvinte calde si de ganduri care sa ma sustina zilele astea... Da' cica e criza.... Toti s-au baricadat in spatele tonului de apel ocupat sau in spatele serviciului, in spatele ochelarilor de soare (?! care soare nu e, by the way)... Si da, imi dau seama ca nu-s decat o cersetoare de putin sprijin atunci cand nici eu nu mai pot...

Zilele astea mi-am facut curat in MP3 + tel, mi-am refreshuit muzica si de ieri sunt pe repeat la
Praf in ochi - Locul ei.

Hugz from...wind