Saru'manaaaa...Cati dintre noi nu am invatat (aproape) fortat sa spunem 'Saru'mana!'
'Zi Saru'mana Andrutza!' tunau ai mei ori de cate ori intram intr-o casa straina sau ne intalneam cu tot soiul de cunostinte de-ale lor, inclusiv babe surde (caci or fi fost si normale, dar eu NU eram obligata sa le salut pe acelea) sau mosneguti care mai-mai ca ma mancau daca nu binevoiam sa le dau binete.
Acestea fiind spuse, copilul din mine ramane copil cand vine vorba de ciucalata, alti copii jucausi sau reactii dintre cele mai neasteptate la confruntarea cu cei 'mari'.
Azi-dimineata: ora 10.00. Pe o caldura devenita insuportabila, astept 10 minute ratb-ul. Ma indrept catre un chioshc si imi cumpar o inghetata dupa ce constat ca (inca) sunt inconjurata de prosti: 'Uita-te infrigider si alege-ti de-acolo.' Cum puteam sa-mi aleg o inghetata cand toate stateau cu etichetele la mine??? Depasesc momentul si o determin pe vanzatoarea iritata sa indrepte cateva inghetate cu 'fata' in sus, in ajutorul viitorilor cumparatori. Cu placere, draga mea proasta!
Am pierdut un autobuz consolandu-ma: poate nu trebuia sa-l prind! Urmatorul a venit plin cu oameni certati cu apa+sapun (=inevitabil love) si inghetata m-a ajutat sa rezist 4 statii in duhori.
Dupa-amiaza ies sa verific un cont si ma arunc dupa a 2a inghetata. Aceeasi firma Nestle! Yummy!
Orele 20.00 - eu inca la birou. Un bun prieten ma suna si ma intreaba daca doresc o inghetzata. Ghiftuita deja dar neputand refuza un Snickers, zic: Biineeee, fiiieeee! :)) Asa ca dintii mei ma iubesc maxim pentru 3 inghetzate halite in an instant:)
Apoi il conduc pe domnishor la metro, si cand ma intorc la birou, merg incet, in plimbarica, si ma tot uitam in sus. Vad cateva avioane si-mi amintesc de
'Avion, cu motor / Ia-ma si pe mine-n zbor /
Nu te iau, ca esti mic / Si te cheama polonic !'.
Si dau de un corcodus cu 'corcodele' coapte, rosii, frumoase. Cat sunt eu de inalta, tot m-as fi cocotzat sa halesc una-doua de pofta... Si-mi amintesc iar ca genunchii mei erau vesnic julitzi. Inclusiv iarna, dar nu ma intrebati cum reuseam...
Copilul din mine inca da din picioruse cand uit de el, si imi aminteste: Sunt si eu aici!!!
Tu mai esti copil, din cand in cand?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu