Stea

Hello hello preafericitilor. A, ce? Nu sunteti? Ce nu sunteti? Preafericiti? Doar zambiciosi?

Eh, asta e, mai multa voie buna (fara sa ma inclin ;) pentru moi...

Ca de obicei, fara sa vreau sa epatez - desi stiu ca oricum voi eclipsa prin prezenta, am inceput sa scriu doar cand vreo fapta extrema mi s-a petrecut. Mda, sirul lung de lucruri bune care mi se intampla de la o vreme incoa' - pesemne ca am facut si yo vreo fapta buna in viata asta traita in tarana si praf, de S-a milostivit si de mine Cineva - continua sa se lungeasca. Cum asa? Nu ma santaja psihic ca nu-ti spun reteta :D

Tot ce stiu si traiesc in ultima vreme nu are nici o legatura cu manualele de buna-purtare sau cu reteta-succesului-in-viata, Golden Edition. Pur si simplu se petrec. Am incercat in zadar sa gasesc un raspuns la minunile MELE dar, imi cam da cu virgula. Recunosc ca si incapatanarea m-a adus in niste situatii-limita de imi plangeam de mila. Dar mi-am revenit pe 'roti', m-am calmat, am luat-o de la capat, am intrebat sau am cautat raspunsuri - dupa caz, si iacata-ma bec2biz. Cu un job linistit dar antrenant, cu putin mai multa liniste intre cei dragi, cu speranta careia inima nu vrea sa-i mai dea drumul si cu dragostea ca o stelutza care ma vegheaza, sunt din nou pe 'sine'...

La multi ani pentru noi...
E o luna de cand ma simt speciala. Desi n-am facut nimic special. O luna de cand am invatat sa am incredere. O luna in care tot ce credeam ca stiu s-a risipit ca si cum n-ar fi existat. Si timpul a mai daltuit o lectie pe postamentul vietii mele: ca el le rezolva pe toate.

Iti multumesc pentru toate clipele in care ai ramas langa mine, desi sunt convinsa ca am fost insuportabila. Multumesc pentru rabdare si sprijin sa trec peste unii demoni. Iti multumesc pentru ca esti tu si pentru ca existi.

Tu cui multumesti azi?